Autori

Ruxandra Cesereanu
Ruxandra Cesereanu s-a născut în Cluj, la 17 august 1963. Este poetă, prozatoare, eseistă. A urmat cursurile Facultăţii de litere din Cluj, pe care a absolvit-o în 1985. În timpul facultăţii a fost redactor şi s-a format la revista Echinox. Din 1991 este redactor la revista de cultură Steaua (actualmente este redactor-șef). Este profesor la Departamentul de Literatură Comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză, scenariu de film (2002-2016).
Alin Ioan
Alin Ioan (n. 1981) Îi place să meargă cu bicicleta și să privească lumea prin obiectivul aparatului de fotografiat. Consumă multă cafea și muzică. A publicat poezie în câteva reviste. Locuiește în Arad.
Sebastian Big
Sebastian Big a publicat volumele: Cartografii ale modernității (volum colectiv), editura Casa Cărții de știință, Cluj Napoca, 2002; Knowledge and action within the knowledge based society (volum colectiv), editura Institutul European, Iași, 2011; Vată de sticlă, editura Charmides, Bistrița, 2015.
Liviu G. Stan
Liviu G. Stan s-a născut pe 8 martie 1987 în Brăila. Este jurnalist freelancer. A publicat interviuri, editoriale, eseuri, reportaje, cronici literare, antropologie urbană, politologie, proză în Obiectiv Cultural, Orizont, Cultura, Tiuk, Europa, Timpul, Antares, Viaţa Românească, Revista de suspans, Observator Cultural, Discobol, LaPunkt etc. Cărţi publicate: Yima, Ed. Brumar, 2008, Sânge de pasăre pe haine, Ed. Herg Benet, 2014. Casele vor uita, de Liviu G. Stan, apare în Literatură română contemporană: Proză contemporană – harmalină, Editura frACTalia, 2016
Rareș Fogaș
Rareș Fogaș este student la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; a publicat texte în revistele: Luceafărul, Agata literară, și în antologia Juventus 2013 (ed. Tracus Arte). Va scoate revista Pulă, o reluare a revistei cu același nume din anii ’30, din care publică doar două numere; primul număr a fost ars și aruncat într-un coș de gunoi la Facultatea de Filosofie. „Am vrut să scot din nou revista Pulă, numai că am făcut-o ca o foaie, adică doar câteva pagini trase la xeroxul de lângă școală și capsate, cu tot felul de texte: de-ale mele, de-ale lui Vica. Erau câteva secțiuni, dacă îmi aduc aminte, printre care versul numărului n, unde puneam versuri care au rămas în istoria literaturii din secolul trecut. Am făcut și o pagină de facebook: http://www.facebook.com/organuniversal.”
Șerban Foarță
Șerban Foarță s-a născut pe 8 iulie 1942, la Turnu Severin. Studii (primare, gimnaziale şi liceale), între 1949 şi 1960, în oraşul natal. Studii universitare, între 1960 şi 1965, la Facultatea de Litere (secţia română-germană) a Universităţii Timişoara. Doctoratul la Universitatea Timişoara, 1978, cu o teză despre poezia lui Ion Barbu. De profesie scriitor, liber profesionist (cu mici excepţii) până în 1990. Director al Teatrului Naţional din Timişoara (1990-1991). Profesor, între 1992 şi 2005, la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, secţia Jurnalism. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970). Hobby-uri: pian; pictură (cu vreo patru expoziţii la activ). Autor a peste 75 de cărţi de versuri, eseuri, proză, articlerie şi traduceri. Laureat a nu puţine premii literare (între care, cel mai prestigios, Mihai Eminescu, 2005). fractalia, de Șerban Foarță, apare în Reeditări – psilocin, Editura frACTalia, 2016.
Cătălin Pavel
Cătălin Pavel este autorul romanelor Aproape a şaptea parte din lume, Humanitas, 2010 și Nicio clipă Portasar, Cartea Românească, 2015. A mai publicat trei volume de poezii: Altera Pars, ATU, 2013, Tulburarea la ființele vii, Limes, 2014 și Doi oameni într-o poză, Limes, 2015. Ca arheolog, a făcut săpături în ţară şi în Maroc, Franţa, Germania, Anglia, Israel şi în special Turcia (Milet, Gordion şi, în 2005-2010, la Troia), fiind și co-autorul unui Dicţionar de Mitologie Greco-Romană, Corint, 2011. A fost Chevening Fellow la University of Oxford și în prezent este cercetător post-doctoral la New Europe College în București. Adagietto, de Cătălin Pavel, apare în Literatură română contemporană: Poezie contemporană – DMT, Editura frACTalia, 2016.
Iulia Militaru
Iulia Militaru a publicat mai multe cărţi pentru copii şi o carte teoretică despre poezie, Metaforic şi metonimic: o tipologie a poeziei. În 2010, i-a apărut primul volum de poezie: Marea Pipeadă, recompensat cu premiile „Tânărul poet al anului 2010” şi „Tânărul scriitor al anului 2010”, în cadrul „Galei Tinerilor Scriitori”. În 2012, împreună cu Anca Bucur (poezie) şi Cristina Budar (grafică), a lansat volumul Dramadoll. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu, fiind rezultatul colaborării celor trei, în vederea realizării unui dialog între diferite stiluri, arte şi autori. O parte a acestui proiect, lucrarea video: Imagini din ziua a opta (regia: Cristina Florentina Budar), a fost selectată în Gesamt 2012 (DISASTER 501 What happened to man?), un proiect coordonat de Lars von Trier și regizat de Jenle Hallund. Instalația a fost montată în cadrul Copenhagen Art Festival, Kunsthal Charlottenborg. Unul dintre colajele sale digitale, TECHNOVERTURE, a fost publicat în MAINTENANT, A Journal of Contemporary Dada Writing and Art (#9). Confiscarea bestiei. O postcercetare, de Iulia Militaru& Co., apare în Scrieri experimentale – cocaină, Editura frACTalia, 2016
Claudiu Soare
Claudiu Soare s-a născut pe 24 martie 1969, la Ploieşti. În 1994 obţine licenţa în limba şi literatura hindi, la Universitatea Bucureşti, cu lucrarea Sânniasa Upanisad – psihologia renunţării; doi ani mai tîrziu, în 1996, îşi încheie studiile de indianistică la Institutul Naţional de Limbi şi Literaturi Orientale din Paris, cu lucrarea Le réalisme mystique dans la littérature de Nagarjun. Nu va mai da curs niciodată acestei orientări spirituale. A publicat volumele de versuri Melancolia, 2013 (Tracus Arte), Neantul îndrăgostit, 2009, Jurnalul unui crocodil ratat, 2006, Frica de a trăi din nou, 2004, Metafizica Bambara, 2001, Psalmii Maimuţei, 1998 (Vinea). La editura Cartea Românească îi apare în 2010 romanul fantastic Nimeni sau Fumătorul de pipă. În 2011 publică la Humanitas Singurătatea lui Adam (despre neîmplinire şi alte regrete), iar în 2014 Tratament împotriva revoltei şi Extaz. Jurnal ingrat. A tradus din literatura franceză texte semnate Céline, Sade, Philaret Chasles, Charles Nodier, Jean Genet, Baudelaire, Artaud, Casanova, Michel Onfray, Henri Michaux etc. Periculoasa blândețe a vieții, de Claudiu Soare, apare în Literatură română contemporană: Proză contemporană – harmalină, Editura frACTalia, 2016.
Andra Rotaru
Andra Rotaru este autoarea volumelor Într-un pat sub cearşaful alb, Editura Vinea, 2005; En una cama bajo la sabana blanca, Bassarai Ediciones, Spania, 2008; Ţinuturile sudului, Editura Paralela 45, 2010; Lemur, Editura Cartea Românească, 2012. Selecții din poeme au fost traduse în douăzeci de limbi. Volumul Lemur a fost adaptat de coregraful american Robert Tyree, și performanceul a fost prezentat în America și Europa. A realizat documentarul All Together împreună cu scriitorul Raj Chakrapani, prezentat în Iowa și Chicago. De asemenea, a realizat proiectul fotografic Photo-letter pairing împreună cu Jared Krauss, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitori. A beneficiat de rezidențe în Europa și America, dintre acestea cea mai recentă fiind International Writing Program, Universitatea Iowa (2014). Într-un pat, sub cearșaful alb, de Andra Rotaru, apare în colecția Reeditări, Editura frACTalia, 2015.
Octavian Perpelea
Octavian Perpelea s-a născut pe 22 iunie 1977, la București. A absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității din București, urmând mai apoi cursurile masterale ale aceleiași instituții. În momentul de față, încă mai încearcă să termine o teză despre naționalismul tânărului Cioran. A publicat poeme în Apostrof, Hyperion, Luceafărul, Steaua, Timpul, Tiuk!, Viața Românească, Vorba Vine. Cu dricul pe contrasens, de Octavian Perpelea, colecția Debut, Editura frACTalia, 2015, reprezintă debutul editorial al autorului
Răzvan Pricop
Răzvan Pricop s-a născut pe 25 iunie 1987, la Constanța. Nu a absolvit cursurile Facultății de Litere din București, dar a absolvit Institutul Național al Magistraturii, tot din București, în anul 2013. A debutat continuu, publicând versuri în revistele Luceafărul, România Literară, Tribuna, Viața Românească, Caiete Silvane, Luceafărul de dimineață și Acolada. În timp, a dezvoltat un atașament egal pentru toate generațiile poetice și reprezentanții lor. r e t r o v i z o r, de Răzvan Pricop, colecția Debut, Editura frACTalia, 2015, reprezintă debutul editorial al autorului.
Andrei Zbîrnea
Andrei Zbîrnea este absolvent al Masterului de Probațiune din cadrul Facultătii de Sociologie și Asistență Socială. Publică în 2011 volumul de poeme Rock în Praga (ed. Herg Benet), urmat de #kazim(contemporani cu primăvara arabă) la aceeași casă de editură în 2014. Poeziile sale au apărut în revistele literare: Zona Nouă, Tiuk!, Conta, Zona Literară, Tribuna, Timpul, Poesis Internațional, Familia, România literară şi Ramuri. A fost inclus și într-o serie de antologii, printre care amintim: Cele mai frumoase poeme din 2011 (Tracus Arte, 2012), Cele mai frumoase poezii ale anului (Adenium, 2014), Ziduri între vii (Zona Publishers, 2015), #Rezist!Poezia (Paralela 45, 2017). Tot în 2015 a obținut marele premiu al Festivalului Antares (Galați, Brăila, Sulina) pentru poezie. Este redactor muzical al revistei Observator Cultural și inițiator, alături de Iulia Militaru și Felix Nicolau, al serilor de performance poetic Blitz Show Revival.
bogdan lypkhan
bogdan lypkhan: născut la 13 iulie, 1975, Bistrița / studii de filosofie&arte / autor al volumului Fuck Tense, cdpl, 2010 / interese: ocultism, psihedelică, curatoriat, secte
Bogdan Tiutiu
Bogdan Tiutiu s-a născut la 7 martie 1987, în Turda. Este absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost exmatriculat din anul doi de master. În prezent, lucrează la o stație de betoane. A început o serie de proiecte muzicale: electro și experimentale. Își dorește să trăiască în satul Sub Piatră din Munții Apuseni.
Eugen Bartic-Bogdan
Eugen Bartic-Bogdan este absolvent al Facultății de Litere din Iași (2004) și al unui master în semiotică la Suceava (2006). A publicat, între altele, o serie de articole în revista Egophobia și un prim roman în anul 2011 (Testamentul unui nou-născut, editura Sedcom Libris, Iași). A înființat, în același an, Asociația Artceva și a realizat sub egida acesteia revista Artceva Magazin, precum și diverse concerte, ateliere de creație, seminarii educaționale și alte activități destinate elevilor de gimnaziu. A prezentat fragmente de roman în cadrul cenaclului internațional duVerden din Bergen (Norvegia), acolo unde trăiește împreună cu soția și cele două fiice, Astrid și Iselin, din anul 2013. Prezintă un interes deosebit faţă de istoria religiilor, literatura medievală scandinavă, folclorul european, în general, și basmul românesc, în particular.
Flavia Teoc
Flavia Teoc: Volume publicate (selectiv): Înzeire, versuri, Albatros, Bucureşti, 1997; Trestie şi plumb, interviuri, Limes, Cluj-Napoca, 2001; Braţul pierdut, versuri, Albatros, Bucureşti, 2001; Cronograf, versuri (volum antologic), Eikon, Cluj – Napoca, 2004; Kyrie Lex, proză, Cartea Românească, Bucureşti, 2009; Calendar românesc în 12 cronici şi o precuvântare, publicistică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2009; Naim Araidi, Oameni din Galilea (traducere din limba engleză), Brumar, Timişoara, 2014. Studii publicate în reviste de specialitate: Transylvanian Review (studiul „Martin Opitz – un pionier al barocului”), Dacoromania (studiul „Métaphores kenning qui désignent Jésus Christ dans la poétique des scaldes scandinaves”), Actele Congresului International de la Udine L'eredità scientifica di Eugenio Coseriu-Beyond Saussure. Eugenio Coseriu's scientific legacy (2013) (studiul „The kenning as a unit of repeated speech”).
Gorun Manolescu
Gorun Manolescu: informatician, Ph. D. şi profesor universitar (IT§C). Debut literar: 1970, Luceafărul (seria Bănulescu, promovat de Cezar Baltag). Activitatea sa publicistică a luat sfârşit în 1974 deoarece apăruseră, în mod evident, restricțiile inacceptabile după vizita lui Ceaușescu în Coreea de Nord, urmată de „Tezele” de la Mangalia. În 1968, înainte de Evenimentele din Cehoslovacia, i se aprobă și intră în repetiție la Teatrul Nottara-Atelier piesa într-un act „Evadarea nereușită” cu Ștefan Iordache în rolul principal. Piesa a fost anunțată în Săptămâna culturală a capitalei din vineri 3 ianuarie 1969, dar nu a mai fost jucată din motive de cenzură. După ’89: a realizat postări pe site-uri culturale interactive; prima formă a unor texte din această carte au întrunit, fiecare, mii de accesări pe internet. Ultima carte publicată : Dincolo de ironie şi ironism. Plecând de la discuţii virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo, Bucureşti : Paideia, 2010.
Liviu Cristescu
Liviu Cristescu: Născut, asta e cert. Cînd? Pe 13 iunie 1969. Unde? În România, din păcate; în oraşul în care Ovidiu a prins obiceiul de-a nu mai bea vinul îndoit cu apă (Constanţa). Pe la 20 de ani, era cît pe ce să devină psihiatru, din fericire însă a renunţat şi-a urmat Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti. În cursul facultăţii, nu s-a lăsat şi-a lucrat la mai multe studiouri de animaţie, ca animator, intermediarist şi stilizator. Şi tot în acea perioadă şi-a pus în cap să realizeze mai multe filme artistice şi documentare, dar n-a mai fost să fie, elanurile lui regizorale şi actoriceşti fiind fructificate astfel doar în jocurile de culise din căminul bucureştean C1 din Lacul Tei, în varii situaţii atipice. În concluzie, eroul nostru a fost atras, în permanenţă, de orice domeniu artistic sau ştiinţific, iar într-o vreme a cochetat inclusiv cu sportul (înot, ciclism, baschet), lăsînd însă de cele mai multe ori realitatea să-i decidă paşii, de la o etapă la alta a vieţii, pentru a nu regreta alegerea făcută. Realizări? Are, are, să nu-i fie de deochi. Mai ales în domeniul arhitecturii, cu toate că nu-i mulţumit şi-ar prefera să nu se afle ce-a proiectat, dar cel puţin a făcut vreo cîteva sute de familii fericite, n-a trăit chiar de pomană. În plan literar, n-a publicat decît prin reviste, frînturi oarecare din diverse romane şi volume de poezii ce-aşteaptă de mii de ani forma lor finală, sub controlul obsesional-compulsiv al exigenţei.
Olga Ștefan
Olga Ştefan: S-a născut la data de 23 octombrie 1988, în Hunedoara. În 2010, a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (secţiile: „Literatură universală şi comparată“ şi „Limba şi literatura română“), iar în 2012, programul masteral „Istoria imaginilor – Istoria ideilor“, din cadrul aceleiaşi facultăţi. Între 2011 şi 2016, a fost cercetător în cadrul grantului CNCSIS „Antiutopii: A face şi desface realitatea. Testarea lumilor posibile“. Actualmente se pregăteşte pentru susţinerea unei teze de doctorat pe tema „simulacrelor“ literare şi predă limba şi literatura română la Colegiul Național „George Coșbuc“, din Cluj-Napoca. A început să scrie poezie la vârsta de 8 ani. În copilărie a publicat câteva plachete pe care, ulterior, le-a renegat. Ca elevă, a fost premiată în cadrul mai multor concursuri literare (Prometheus, 2005, Tinere condeie, 1999-2005, LicArt, 2005, 2006). Debutul său asumat este volumul „Toate ceasurile” (editura Vinea, 2006, distins, în 2007, cu Marele Premiu „Tudor Arghezi“). Acesta a fost urmat, la un deceniu distanță, de „Saturn, zeul“ (Editura Charmides, 2016).
Chris Tănăsescu
Chris Tanasescu este poet, traducător și profesor de discipline umaniste digitale (Digital Humanities) la universitatea din Ottawa. Este, de asemenea, redactor al revistei Asymptote pentru România și Moldova. În calitate de membru fundator al MARGENTO, trupă de poezie, pictură/video și jazz-rock, a câștigat un număr de distincții internaționale semnificative. În 2016, a fost invitat să se alăture turneului literar european CROWD Omnibus (segmentul Germania și Austria). A publicat peste douăzeci de volume de poezie și traduceri.
Vlad Moldovan
Vlad MOLDOVAN – n. la 9 noiembrie 1981 la Baia Mare. Redactor la revista „Steaua”. A publicat poeme şi articole în revistele literare „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Poesis”, „Discobolul”, „Echinox” ş.a. Poeme în antologiile: La Neagra (2007), Literatura tînără (2007), Nasturi în lanul de porum (2008), Lunga noapte a liricii româneşti tinere, Rumänisches Kulturinstitut, Berlin, (2009). Debut editorial cu volumul Blank, Editura Cartea Românească, 2009. Al doilea volum de poeme îi apare în 2012 – Dispars la Cartea Românească. În 2017 apare Glitch (Charmides) – cel de al treilea volum de poezie. 2018 – Band 1, antologie 1998-2018, ed. Fractalia.
Dorian Dron
Absolvent al Facultăţii de Litere şi al Masterului de Scriere Creatoare din Braşov, Dorian Dron a căutat să adune în blogullor.ro pasiunea pentru literatură şi muzică. A publicat în revista Corpul T câteva capitole din romanul Amintirile unui spălător auto şi a participat de-a lungul anilor la maratonul de poezie coordonat de profesorii de la Litere. Colaborează cu revista literară Hyperliteratura din 2015. Pasiunea pentru muzică l-a ţinut pe scenă timp de şapte ani, după care s-a retras în faţa monitorului întro încercare jurnalistică de a descoperi o altă faţetă a muzicienilor mainstream şi underground. De-a lungul anilor a câştigat o serie de concursuri literare, însă adevărata şcoală a Literelor a învăţat-o la cursurile de scriere creatoare cu regretatul Alexandru Muşina.
Alex Cistelecan
este lector la Universitatea Petru-Maior din Tîrgu-Mureș, redactor la Revista Vatra și platforma CriticAtac.ro. Autor al volumului Viața ca film porno. Protocoalele Lacan (Aula, 2007). Coordonator al volumelor Plante exotice. Teoria și practica marxiștilor români (Tact, 2016, împreună cu Andrei State), Wronging Rights. Philosophical Challenges for Human Rights (Routledge, 2010, împreună cu Aakash Singh-Rathore) și Ghid practic de teorie critică (SPAC, 2011, împreună cu Veronica Lazăr).
Alex Ciorogar
Alex Ciorogar este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai și doctorand al catedrei de literatură comparată. A semnat numeroase articole și recenzii pentru diferite reviste și jurnale academice, coordonând totodată o serie de volume conținând eseuri critice. A publicat diferite articole științifice sau capitole în lucrări colective (atât în țară, cât și în străinătate) și a participat la o serie de conferințe naționale și internaționale. Absolvent al Facultății de Litere (secția Engleză - Română) și a două masterate (literatură comparată și studii literare românești), parcursul său academic a evoluat, apoi, înspre alte zone disciplinare, precum literatura comparată, studiile culturale ori teoria critică.
Daniela Hendea
Născută la Zalău, este absolventă a Facultății de Inginerie Chimică din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași, cu studii postuniversitare la Universität Stuttgart, Germania și Kansas University, Statele Unite. După mulți ani de preocupări științifice, Daniela Hendea s-a întors la poezie, din dorința de a documenta în versuri experiența publică și particulară cu autismul băiatului ei, unul din protagoniștii volumului de debut în pregătire la editura Fractalia. În timpul rezidenței poetice pe platforma Qpoem, a debutat publicistic în revista de cultură Familia, apoi a continuat cu poeme și traduceri în revistele Apostrof, Prăvălia Culturală, Caiete Silvane, Alchemia. În prezent face parte din echipa redacțională a revistei Prăvălia Culturală. În prezent locuiește în statul Texas.
Andreea Semmai
autodidact. dezadaptat social. în scris cânt si iau lumea în derâdere. eu sunt Bufonul de curte.
Iuliana Lungu
Iuliana Lungu scrie despre identitate, despre feminitate și acceptarea/ rediscutarea genului; poemele ei sînt un ritual de purificare și eliberare de prejudecăți, șabloane, un ritual aparte care privește sinele și adevărul. Poemele ei vorbesc despre cutumele, tiparele care ne-au fost impuse de societate, despre rușine, vinovăție, cenzură, dar mai ales despre vina și rușinea de a fi tu însăți, de a fi femeie. Iuliana asumă partea feminină și bine face! destructurînd limbajul, adevărul devine violent și violență. Poemele ei refac o hartă a condiției femeii, o hartă istorică și mitică, care dezvăluie dintre bandaje și triumful. (Medeea Iancu)
Ghe Adacor
Marian Neguțu s-a născut pe 11 ianuarie 1988, la Ploiești. În 2010 a absolvit Facultatea de Litere și Științe, specializarea română-engleză, a Universității Petrol-Gaze, Ploiești, iar doi ani mai târziu programul de masterat Studii Culturale, în aceeași instituție. A publicat poezie și proză în reviste și antologii din țară, dar și din Italia și Australia. În 2013 a fondat și coordonat revista culturală online R.O.C.A.D.A., din care au apărut șapte numere. Este pasionat de animație și artă, atât tradițională cât și digitală. Câteva dintre lucrările sale experimentale au apărut în publicația online The New Postliterate și în antologia internațională Alpha Bet a Test: Language in the Act of Disappearing, Ed. Eye Em Eye Books, 2015. În februarie 2016 o lucrare i-a fost selectată pentru expoziția colectivă Intuición Estética, în Cordoba, Mexic.
Ştefan Tiron
Lucrare de licență ITA 2000 București, "Sahib curatorul: cultul eroului în Imperiul Britanic 1880-1914". Scrie despre open-source și dinamica rip-off-ului în România (Springerin), megastructura Bucureștiului (Archis), Steampunk (Idea artă + societate), mp3 la liber (Sunete), Turismul spaţial: ultima frontiera a turismului (Monochrom), Plante Unice: Naţionalism & Endemism în Peisajul Românesc (Omagiu). Koln 2009, ca traficant de informație, transferă tehnologie de supraveghere locală din est în vest la SIGINT/Chaos Computer Club. Chișinău 2010, lecție practică de ecologie urbană și biologie invazivă pentru cei tineri, tur ghidat de ST și Vadim Țigănaș. Colaborează pe probleme ideologice cu ParadisGaraj, FRR, BMR, Malone Muistu, Candidatura la Președenție, Caminul Cultural, Otaku Entertainment, SEFEU etc
Radu Cristian-Vlad
Născut în Bucureşti în ‘94, acum e în primul an spre un PhD în World-Literature şi interpretarea acesteia la Universitatea din Warwick. A făcut şi un MA în World-Literature şi încă trei ani înainte de Literatură Comparată la aceeaşi Universitate; are chiar şi diplomele să o dovedească! Articole academice nu a publicat încă, dar a scris poezii în diverse gazete studenţeşti de o relevanţă variabilă, deseori nulă, deseori plină. A mai citit şi la oameni pe ici-colo. S-a considerat mereu mai degrabă poet decât intelectual, dar rămâne totuşi fascinat de spaţiul dintre cele două constante ale vieţii: geneza şi moartea.
Cristina Ispas
A publicat volumele de poezii fetiţa.mixaj pe vinil (Vinea, 2007) şi rezervaţia ( Casa de Pariuri Literare, 2011). Poeziile ei au apărut în mai multe antologii, cum ar fi cele rezultate în urma atelielelor de creaţie de la Săvârşin, la neagra (Mirador, 2007), poate ne vedem (Mirador, 2010), nasturi în lanul de porumb (Brumar, 2012), Antologia Echinox 2010. Cel mai recent a publicat câteva limerick-uri în antologia coordonată de V. Leac la editura Art (2017): De ce pisicile n-au coadă, antologie de limericks. În prezent, scrie la un roman. Locuieşte în Bucureşti.
Arruzza Cinzia
Cinzia Arruzza este profesoară universitară de filosofie la New School for Social Research. A publicat Dangerous Liaisons: The Marriages and Divorces of Marxism and Feminism și A Wolf in the City: Tyranny and the Tyrant in Plato’s Republic.
Bhattacharya Tithi
Tithi Bhattacharya este profesoară universitară și Directoarea programului de Studii Globale de la Universitatea Purdue. A publicat The Sentinels of Culture: Class, Education, and the Colonial Intellectual in Bengal și a coordonat colecția Mapping Social Reproduction Theory.
Fraser Nancy
Nancy Fraser deține catedra de filosofie și politică Henry and Louise A. Loeb la New School for Social Research. A publicat Fortunes of Feminism: From State-Managed Capitalism to Neoliberal Crisis și Scales of Justice: Reimagining Political Space in a Globalizing World.
Adamczak Bini
Bini Adamczak trăiește la Berlin. Se ocupă cu arta politică și scrie despre revoluții, politică și feminismul comunist.
Orlová Jana
Jana Orlová este poetă şi performer. Poemele ei au fost traduse în mai multe limbi, precum: română, ucraineană, poloneză, bulgară, maghiară, spaniolă, engleză, arabă etc. A obţinut premiul Next Wave: „Descoperirea Anului“, pentru “firescul și lejeritatea cu care depășește frontierele dintre literatură, teatru și artele plastice”. Puteţi afla mai multe despre activitatea ei la: www.janaorlova.cz. Este redactor şef la revista Polipet.cz.
Claus Ankersen
Claus Ankersen: Danish writer, artist and intergalactic traveller, working with spoken word and live-literature, poetry, fiction, installation, video- and soundscapes, painting and various cross-over forms. Claus also does literary translation criticism. Originally educated in Cultural Anthropology and Communications at Universities in Aarhus (AAU), Copenhagen (KU) and Santa Barbara (UCSB), he constantly examines and questions the human condition. Claus Ankersen has been instrumental in the development of Danish spoken word and inscribed the genre in literary history with his documentary 'Peanuts and free beer' (2009). Recently he had focused on his international career, and in 2008-18 he worked, exhibited, performed and created in Denmark, Sweden, Norway, Iceland, Finland, Estonia, Ukraine, Romania, Germany, Poland, Holland, Serbia, Croatia, Turkey, Armenia, India, England and the USA.
Radu Andriescu
Radu Andriescu (n. 1962) este autorul unui volum de eseuri, Paralelisme și influenţe culturale în lirica română actuală (2005, Ed. Univ. „Al.I. Cuza”) și a 11 volume de poezie: Oglinda la zid (1992, Canova), Ușa din spate (1994, Cronica), Sfârșitul drumului, începutul călătoriei (1998, Junimea), Eu și câţiva prieteni (2000, Brumar), Punțile Stalinskaya (2004, Brumar), Pădurea metalurgică (2008, Cartea Românească), Metalurgic (2010, Editura T), Când nu mai e aer (2016, Casa de editură Max Blecher), Gerul dintre ei (2017, Casa de editură Max Blecher), Jedi de provincie (2018, Casa de editură Max Blecher), Animalul diafan (2019, Editura Paralela 45). Longleaf Press a publicat o selecţie din poezia sa, The Catalan Within (2007), iar Twisted Spoon Press, volumul Memory Glyphs (2009), cu poeme în proză de Cristian Popescu, Iustin Panța și Radu Andriescu. Este inclus în antologii naționale și internaționale, cum ar fi The Poetry of Men’s Lives: An International Anthology (U of Georgia Press, 2004) și New European Poets (Graywolf Press, 2008).
Angela Marinescu
Angela Marcovici, cunoscută sub numele Angela Marinescu, s-a născut în 1941, la Arad. O tuberculoză gravă i-a marcat tinereţea între 15 si 26 de ani. S-a decis să studieze medicina şi psihologia. A debutat cu poeme în revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul „Sânge albastru“. A publicat peste 15 volume de poezie, jurnal și eseuri, printre cele mai cunoscute fiind „Cocoșul s-a ascuns în tăietură”, „Fugi postmoderne”, „Îmi mănânc versurile”, „Limbajul dispariției”, „Întâmplări derizorii de sfârșit”, „Satul în care mă plimbam rasă în cap”, „Jurnal scris în a treia parte a zilei”. A primit numeroase premii, printre care Premiul „Nichita Stănescu“ în 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor în 2000, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu în 2006, Premiul Gheorghe Crăciun al revistei Observator cultural în 2016 etc.
Oana Uiorean
Oana Uiorean (n. 1979) scrie din exil, unde crește copii. În timpul liber lucrează la o analiză marxist-feministă a tehnologiei uterelor artificiale. A publicat proză scurtă în Revista de Povestiri, Tiuk!, iocan, și în diferite reviste din spațiul anglo-saxon.
Paul van Ostaijen
Paul van Ostaijen (1896-1928), unul dintre cei mai importanți avangardiști flamanzi, are o operă diversă, care include poezie clasică, expresionistă, dar și proză grotescă, un scenariu dadaist și nenumărate eseuri și cronici literare. Van Ostaijen a fost un dandy al secolului trecut, locuind în oraşe, precum: Anvers, Bruxelles și Berlin. Volumul de poezie Bezette stad (Orașul ocupat), din 1921, se numără printre cele mai cunoscute texte ale literaturii neerlandeze.
Medeea Iancu
Medeea Iancu: poetă, regizoare și activistă feministă. Medeea Iancu sfidează în versurile sale puterile patriarhale consolidate și denunță sexismul, rasismul, discriminarea, heteronormativitatea și stratificarea de clasă, luptând pentru echitate, nu doar pentru egalitate. Este autoarea volumelor: divina tragedie (Brumar, 2011), Cîntarea care a biruit toate cîntările, (Paralela 45, 2015), Delacroix este tabu: suita românească (Cartea Românească, 2017).
Aase Berg
Aase Berg (born 1967) is a Swedish poet and critic. She was among the founding members of the Stockholm Surrealist Group in 1986 and published an early book on their publishing company Surrealistförlaget in 1988. During the late 1990s she emerged as one of the most prominent young poets in Sweden and has since 1997 had several collections of poetry published by various branches of the Bonnier publishing house, the largest and most prestigious in Sweden. Aase Berg made her debut as a prose writer with a short story in the collection Perversioner. Berg has also been editor of the literary journal Bonniers Litterära Magasin (commonly known as BLM) and a critic for the newspaper Expressen.
Teodor Ajder
Teodor Ajder s-a născut la Chișinău. A absolvit liceul Ion Creangă, psihologia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca; iar tezele de master în psihopedagogie și de doctor în științele media, mediului și ale informațiilor și le-a susținut la Universitatea de stat din Yokohama, Japonia. Este autorul a mai multor cărți situate ca gen între ficțiune și analize psihologice ale migrației. Pe lângă trilogia japoneză – Obrăzaru-i pentru o japonez[c]ă, Mo[Po]JaRo și Kakimaki, Teodor Ajder mai este autorul unei plachete de povestiri – Vurda înlocuitorul de inimi (ed. Ulysse, 2003), și una de versuri – O oră de iubire (ed. H2RO, în limba engleză). Multe dintre aceste cărți sunt ediții de artist. Ediția original a „Obrăzaru-i pentru o japonez[c]ă”, bunăoară, era o încurcățea din 30 de elemente, și a fost prezentată pentru prima dată în cadrul festivalului de artă contemporană “Oost West Burlesk”, Eurora Art Festival 2008, Rotterdam, Olanda, iar actualmente se află în colecția muzeului de carte artistică din Uci (Łodz), Polonia. A semnat sute de editoriale și articole de opinie, precum și recenzii de cărți și expoziții de artă. Actualmente locuiește în Polonia și își împarte timpul între Departamentul de educație a spiritului civic de la Școala Americană din Varșovia și redactarea anuarului diasporan „Mămăliga de Varșovia”. Este imigrant.
Mihnea Mihalache-Fiastru
Mihnea Mihalache-Fiastru (n. 1982) a absolvit psihologia, trăiește și lucrează în București. A debutat în presă în ianuarie 2002 și a activat la diferite titluri, lunare, cotidiane, bilunare pe mai multe funcții între 2002-2011, iar în perioada 2012-2016 a publicat eseuri în mai multe spații offline și în print. În vara anului 2015 a fost creator al proiectului de antropologie video „Ștrăndooț” care s-a concretizat într-un video-eseu de 45 de minute despre ștrandurile din București, din perioada interbelică și până în prezent, proiectat în mai multe spații culturale și galerii de artă. În perioada august 2015 – iulie 2016, Mihnea Mihalache-Fiastru a creat serialul web de docu-fiction „Șușanele”. Structurat în 8 episoade, cu subiecte povești orfane ale căror desfășurare sau finalitate nu au fost niciodată cunoscute pe de-a întregul sau controversate, serialul a avut premiere lunare în institute culturale, galerii de artă, spații culturale și cinematografe și a adunat câteva mii de followeri locali și internaționali. În perioada 2016-2018 a organizat și a fost invitat la o serie de evenimente de povestiri și format vizual în spații culturale, comunitare, educaționale, școli și licee.
Maia Şerbănescu
Maia Şerbănescu – studii irelevante; momentan, „reparator” de dinţi. Apărută în mediul digital acum doi ani, printr-un porces de clonare, urmărind schimbul de informaţie aleatoriu şi ectogeneza într-un spaţiu diferit. Cu o fascinaţie deosebită pentru ero guro nansensu şi gurlesque poetry.
Ion Dumitrescu
Ion Dumitrescu a fost balerin, prim-solist la Opera Română din București. Din această carieră se catapultează pe teritoriul dansului contemporan, unde în 2008 co-inițiază practica Postspectacol. În cadrul acestei practici co-lansează Candidatura la Președinție, un format de campanie electorală deghizat în performance, sau vice-versa. Manufacturează instrumente conceptuale pentru trangresie și navigare în lumea contemporană, scrie neregulat articole în cheie filozofică speculativă ce privesc estetica, arta, antroplogia culturală si alte fenomene preistorice de azi. Publică în 2019 “Pre”, la editura frACTalia, Bucuresști. Co-fondator al label-ului Future Nuggets și al sub-label-ului acestuia: P-Balans. Activează ca producător muzical sub mai multe identități. Împreună cu Cosima Opârtan inițiază proiectul Raze de Soare. Produce seria de compilații “Sounds of the Unheard from Romania”. Future Nuggets scoate primul disc Rodion G.A. - “The Lost Tapes”, împreună cu Strut Records.
Radek Fridrich
Poetul, prozatorul, și traducătorul ceh Radek Fridrich s-a născut în anul 1968 în orașul Děčín din Boemia de Nord. A absolvit Boemistica și Germanistica la Universitatea Jan Evangelista Purkyně din orașul Ústí nad Labem, unde, în urma absolvirii, a rămas să predea în calitate de lector universitar. Astăzi predă la Școala Medie Sanitară din orașul în care s-a născut. În afară de literatură, este interesat și de jurnalistică, de arta plastică și de culegerea folclorului de granite ceho-german. În anul 2012 i s-a decernat prestigiosul premiu literar Magnesia Litera pentru Cea mai bună carte de poezie din anul 2011. Creația sa poetică este dominată de obsesia căutărilor vechilor urme ale civilizației și prezenței germane în fosta Țară a Sudeților. Zona din jurul orașului Děčín devine tema centrală a poeziei sale și regiunea predilectă a acestor repetate căutări. Confruntându-se cu realitatea trecută de care este obsedat, autorul își construiește și propria sa istorie și poetică. Volume publicate: PRA, 1994; Vizuina de iarnă, 1996; În grădina Bredovský, 1999; Limbajul morților / Die Totenrede, volum bilingv ceho-german, 200; Erzherz, 2002; Mochloch / În groapa salamandrei, 2004; Cel cumplit / Der Schreckliche, volum bilingv ceho-german, 2005; Žibřid, 2006; Modroret, 2008; Krooa krooa, 2011 și Răposatele / Selige, volum bilingv ceho-german, 2011.
Tariq Ali
Este un istoric,eseist, romancier și regizor britanic și pakistanez de limba engleză. A crescut într o familie aristocratică, ca fiu al ziaristului Mazhar Ali Khan si al activistei politice Tahira Mazhar Ali Khan. Mama sa este fiica lui Sir Sikandar Hyat Khan, lider al Ligii Musulmane Unioniste și în anii 1937-1942 prim ministru al Punjabului. Părinții lui Tariq Ali au rupt cu tradiția politica a familiei și au devenit comuniști și atei. Totuși în copilărie a învățat, după cum se obișnuia, și fundamentele religiei musulmane. Stabilit în Anglia din 1960, după ce participase la demonstrații antiguvernamentale în Pakistan, a studiat filozofia, economia și științele politice la colegiul Exeter al Universității Oxford. Tariq Ali este membru in comitetul de redacție al revistei New Left Review,redactat de soția sa Susan Watkins, scrie regulat în cotidianul The Guardian,în magazinul CounterPunch și în London Review of Books. De asemenea este directorul editorial al casei de editura Verso din Londra. În trecut și Tariq Ali s-a declarat comunist și ateu, fiind activ în cercurile troțkiste ale IMG – International Marxist Group si ale periodicului „The Black Dwarf”. Ulterior a intrat în Patidul Laburist, fiind activ în fracțiunea stângistă condusă de Tony Benn.
Oľga Gluštíková
Oľga Gluštíková (n. 1987, Slovacia) este poetă, jurnalistă și specialistă în comunicare. Este unul dintre membrii fondatori ai clubului literar BRAK din Bratislava, adevărată pepinieră pentru tinerii scriitori din capitala slovacă. Autoarea a debutat cu volumul de poezii numite Depozitată în copaci (2014). Cea de-a doua carte, intitulată Atlasul femeilor biologice (2017), a fost recompensată premiată cu de către Fondul Literar Slovac cu Premiul pentru Opera Literară Slovacă Originală și cu Premiul M. Rúfus de către Soietatea Scriitorilor Slovaci. În prezent, lucrează la manuscrisul celui de-a treilea volum de poezie, intitulat Trup și text. Autoarea a lucrat ca editor la cotidianul economic Hospodárske noviny. În perioada 04/2019 - 01/2020 a lucrat ca secretar al Centrului Pen slovac, ea fiind și membră a acestei organizații. În prezent, ea lucrează în Bratislava ca specialist de comunicare. Poeziile ei au fost traduse în mai multe limbi (cehă, română, franceză, engleză, sârbă) și publicate în numeroase antologii și revisteŞ literare.
Robert Bălan
Robert Bălan este regizor, performer, jurnalist și manager cultural. Activează în special în zona independentă unde Art No More, asociația pe care o conduce, propune proiecte care pun în discuție teme nu foarte des abordate în spațiul cultural, dar și forme artistice diverse: teatru documentar, performance, spectacole bazate pe texte neteatrale ș.a. Ca performer lucrează, mai ales, cu date autobiografice: Terapii în desfășurare. Vă rugăm păstrați liniștea (2018), sfârșit. work în progress (2013), bălan.unu (2009). A lucrat la mai multe spectacole pe texte de Elena Vlădăreanu între care #projectfood.O istorie a hranei din cele mai vechi timpuri până mâine (Teatrul Gong Sibiu, 2019), În Numele Tatălui (Art No More/ Tranzit.ro 2018), Identic natural (Art No More/ARTHUB 2017), O viață sigură (Teatrul Național Târgu Mureș, 2017), Habemus bebe (Art No More/ WASP Studios, 2014). O parte dintre aceste texte sunt publicate în volumul Teatru intim de Elena Vlădăreanu și Robert Bălan (Editura Casa de Pariuri Literare, 2018). În 2019 a colaborat cu mai mulți scriitori la Cocoțat pe schele, spectacol despre rolul tatălui în societatea contemporană. Cea mai recentă producție este Nici nu cred că existați, un spectacol realizat online în timpul pandemiei din 2020, spectacol la care a colaborat cu mai mulți artiști din zona performativă. În calitate de jurnalist colaborează cu revista Scena.ro, a lucrat la Gândul, România Liberă, a realizat emisiunea Zona independentă la Radio România Cultural și a publicat articole și interviuri în diverse publicații culturale (Suplimentul de cultură, Dilema Veche, Observator Cultural ș.a) Volumul ”Like me! (40 de statusuri depresive)” reprezintă debutul literar al autorului.
Mihók Tamás
Mihók Tamás (n. 1991, Oradea), poet bilingv, traducător literar și redactor de carte. A studiat Litere la Oradea, Budapesta și Târgu Mureș. Doctor în Filologie cu o teză despre Bihorul poetic postbelic (coord.: Al. Cistelecan). Autorul volumelor: Șantier în rai (2013), winrar de tot (2015), cuticular (2017) și cuticulum vitae (în limba maghiară, 2017). În contextul antropocentrismului cultural dominant în care s-a format, biocharia. ritual ecolatru reprezintă un pas în lateral. Trăiește în București.
Antonella Lerca Duda
Antonella Lerca Duda este o femeie transgender, roma și lucrătoare sexuală, în vârstă de 31 de ani, născută în Iași. Ea a locuit în Italia timp de 10 ani, unde a practicat munca sexuală stradală și unde s-a implicat pentru prima dată în activismul LGBTQ+ local. Luptând pentru feminism intersecțional și inclusiv, a participat la peste douăzeci de conferințe naționale și internaționale, a înființat prima organizație care luptă pentru drepturile lucrătoarelor și lucrătorilor sexuali din România, organizația SWC (Sex Work Call), și este prima femeie transgender care a candidat pentru o funcție publică, la alegerile locale din București. Antonella este, de asemenea, membră în Consiliul Director MozaiQ, una din principalele organizații comunitare care se adresează persoanelor LGBTQ+ din România.
Vasile Mihalache
vasile mihalache (n. 1985, București) este cofondator al revistei Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste și redactor la editura frACTalia. A scris articole despre avangardă și postumanism în Caietele Avangardei, Observator cultural, Cultura și Corner. Fotbal + Societate. A publicat un volum de teorie, „Noli me tangere”? Despre legitimitate şi autonomie în literatură (2013) și un poem, mort după om (2016).
Timothy Morton
Timothy Morton este profesor la Universitatea Rice, filozof și membru al curentului de gândire OOO (ontologie orientată pe obiect). A publicat mai multe cărți, printre care Being Ecological (Penguin, 2018), Humankind: Solidarity with Nonhuman People (Verso, 2017), Dark Ecology: For a Logic of Future Coexistence (Columbia, 2016), Hyperobjects: Philosophy and Ecology after the End of the World (Minnesota, 2013), Realist Magic: Objects, Ontology, Causality (Open Humanities, 2013), Ecology without Nature (Harvard, 2007).
Cosmin Manolache
Fost grănicer în Deltă, mizilean descălecat în Bucale, bun prieten, colecționar de afișe cu cîini pierduți, scenarist, scriitor în hopuri, cioclu cînd moartea dă tîrcoale, viețuitor de muzeu, microbist și, bineînțeles, tată.
Calin Torsan
În momentul redactării acestui text biografic, pot spune despre mine că sunt un bărbat cu constituție longilină, tuns scurt. Port barbă și mustață. Am ochelari – o pereche pe care o sprijinisem de nas și pe la douăzeci de ani. Tricou grena cu mâneci lungi. Pantaloni negri, ușor decolorați de-atâta purtat. Sunt încălțat cu niște pantofi foarte comozi, primiți de la nepotul meu (purtăm același număr). Chiloți cam strâmți, pe care scrie ATENI. Ciorapi scurți luați din Decathlon. Brodați cu inscripția kalenji. Ce mai tura-vura? Sunt prozator român și suflătorul trioului multumult.