Autori

Rareș Fogaș
Autor
Rareș Fogaș este student la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; a publicat texte în revistele: Luceafărul, Agata literară, și în antologia Juventus 2013 (ed. Tracus Arte). Va scoate revista Pulă, o reluare a revistei cu același nume din anii ’30, din care publică doar două numere; primul număr a fost ars și aruncat într-un coș de gunoi la Facultatea de Filosofie. „Am vrut să scot din nou revista Pulă, numai că am făcut-o ca o foaie, adică doar câteva pagini trase la xeroxul de lângă școală și capsate, cu tot felul de texte: de-ale mele, de-ale lui Vica. Erau câteva secțiuni, dacă îmi aduc aminte, printre care versul numărului n, unde puneam versuri care au rămas în istoria literaturii din secolul trecut. Am făcut și o pagină de facebook: http://www.facebook.com/organuniversal.”
Ruxandra Cesereanu
Autor
Ruxandra Cesereanu s-a născut în Cluj, la 17 august 1963. Este poetă, prozatoare, eseistă. A urmat cursurile Facultăţii de litere din Cluj, pe care a absolvit-o în 1985. În timpul facultăţii a fost redactor şi s-a format la revista Echinox. Din 1991 este redactor la revista de cultură Steaua (actualmente este redactor-șef). Este profesor la Departamentul de Literatură Comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză, scenariu de film (2002-2016).
Alin Ioan
Autor
Alin Ioan (n. 1981) Îi place să meargă cu bicicleta și să privească lumea prin obiectivul aparatului de fotografiat. Consumă multă cafea și muzică. A publicat poezie în câteva reviste. Locuiește în Arad.
Sebastian Big
Sebastian Big a publicat volumele: Cartografii ale modernității (volum colectiv), editura Casa Cărții de știință, Cluj Napoca, 2002; Knowledge and action within the knowledge based society (volum colectiv), editura Institutul European, Iași, 2011; Vată de sticlă, editura Charmides, Bistrița, 2015.
Liviu G. Stan
Autor
Liviu G. Stan s-a născut pe 8 martie 1987 în Brăila. Este jurnalist freelancer. A publicat interviuri, editoriale, eseuri, reportaje, cronici literare, antropologie urbană, politologie, proză în Obiectiv Cultural, Orizont, Cultura, Tiuk, Europa, Timpul, Antares, Viaţa Românească, Revista de suspans, Observator Cultural, Discobol, LaPunkt etc. Cărţi publicate: Yima, Ed. Brumar, 2008, Sânge de pasăre pe haine, Ed. Herg Benet, 2014. Casele vor uita, de Liviu G. Stan, apare în Literatură română contemporană: Proză contemporană – harmalină, Editura frACTalia, 2016
Cătălin Pavel
Autor
Cătălin Pavel este autorul romanelor Aproape a şaptea parte din lume, Humanitas, 2010 și Nicio clipă Portasar, Cartea Românească, 2015. A mai publicat trei volume de poezii: Altera Pars, ATU, 2013, Tulburarea la ființele vii, Limes, 2014 și Doi oameni într-o poză, Limes, 2015. Ca arheolog, a făcut săpături în ţară şi în Maroc, Franţa, Germania, Anglia, Israel şi în special Turcia (Milet, Gordion şi, în 2005-2010, la Troia), fiind și co-autorul unui Dicţionar de Mitologie Greco-Romană, Corint, 2011. A fost Chevening Fellow la University of Oxford și în prezent este cercetător post-doctoral la New Europe College în București. Adagietto, de Cătălin Pavel, apare în Literatură română contemporană: Poezie contemporană – DMT, Editura frACTalia, 2016.
Șerban Foarță
Autor
Șerban Foarță s-a născut pe 8 iulie 1942, la Turnu Severin. Studii (primare, gimnaziale şi liceale), între 1949 şi 1960, în oraşul natal. Studii universitare, între 1960 şi 1965, la Facultatea de Litere (secţia română-germană) a Universităţii Timişoara. Doctoratul la Universitatea Timişoara, 1978, cu o teză despre poezia lui Ion Barbu. De profesie scriitor, liber profesionist (cu mici excepţii) până în 1990. Director al Teatrului Naţional din Timişoara (1990-1991). Profesor, între 1992 şi 2005, la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, secţia Jurnalism. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970). Hobby-uri: pian; pictură (cu vreo patru expoziţii la activ). Autor a peste 75 de cărţi de versuri, eseuri, proză, articlerie şi traduceri. Laureat a nu puţine premii literare (între care, cel mai prestigios, Mihai Eminescu, 2005). fractalia, de Șerban Foarță, apare în Reeditări – psilocin, Editura frACTalia, 2016.
Felix Nicolau
Autor
Felix Nicolau este profesor universitar la Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. În 2003 şi-a susţinut teza de doctorat pe literatură comparată şi este autorul a cinci cărţi de poezie (Kamceatka – time IS honey, 2014), a două romane (Tandru şi rece şi Pe mâna femeilor) şi a opt cărţi de interpretare literară şi teoria comunicării: Homo Imprudens (2006), Anticanonice, 2009, Codul lui Eminescu, 2010, Estetica inumană: de la Postmodernism la Facebook, 2013, Cultural Communication: Approaches to Modernity and Postmodernity, 2014, Comunicare şi creativitate. Interpretarea textului contemporan, 2014 şi Take the Floor. Professional Communication Theoretically Contextualized, 2014. Este membru în consiliile editoriale ale revistelor Metaliteratură şi The Muse – an International Journal of Poetry. La capitolul pasiuni şi interese intră teoria traducerii, teoria comunicării, literatura comparată, studiile culturale, studiile britanice şi americane. Only Connect – A passage from Modernism to Postmodernism, de Felix Nicolau, apare în Scrieri teoretice, filosofice, eseisitice – formula lui Euler, Editura frACTalia, 2016.
Iulia Militaru
Autor
Iulia Militaru a publicat mai multe cărţi pentru copii şi o carte teoretică despre poezie, Metaforic şi metonimic: o tipologie a poeziei. În 2010, i-a apărut primul volum de poezie: Marea Pipeadă, recompensat cu premiile „Tânărul poet al anului 2010” şi „Tânărul scriitor al anului 2010”, în cadrul „Galei Tinerilor Scriitori”. În 2012, împreună cu Anca Bucur (poezie) şi Cristina Budar (grafică), a lansat volumul Dramadoll. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu, fiind rezultatul colaborării celor trei, în vederea realizării unui dialog între diferite stiluri, arte şi autori. O parte a acestui proiect, lucrarea video: Imagini din ziua a opta (regia: Cristina Florentina Budar), a fost selectată în Gesamt 2012 (DISASTER 501 What happened to man?), un proiect coordonat de Lars von Trier și regizat de Jenle Hallund. Instalația a fost montată în cadrul Copenhagen Art Festival, Kunsthal Charlottenborg. Unul dintre colajele sale digitale, TECHNOVERTURE, a fost publicat în MAINTENANT, A Journal of Contemporary Dada Writing and Art (#9). Confiscarea bestiei. O postcercetare, de Iulia Militaru& Co., apare în Scrieri experimentale – cocaină, Editura frACTalia, 2016
Claudiu Soare
Autor
Claudiu Soare s-a născut pe 24 martie 1969, la Ploieşti. În 1994 obţine licenţa în limba şi literatura hindi, la Universitatea Bucureşti, cu lucrarea Sânniasa Upanisad – psihologia renunţării; doi ani mai tîrziu, în 1996, îşi încheie studiile de indianistică la Institutul Naţional de Limbi şi Literaturi Orientale din Paris, cu lucrarea Le réalisme mystique dans la littérature de Nagarjun. Nu va mai da curs niciodată acestei orientări spirituale. A publicat volumele de versuri Melancolia, 2013 (Tracus Arte), Neantul îndrăgostit, 2009, Jurnalul unui crocodil ratat, 2006, Frica de a trăi din nou, 2004, Metafizica Bambara, 2001, Psalmii Maimuţei, 1998 (Vinea). La editura Cartea Românească îi apare în 2010 romanul fantastic Nimeni sau Fumătorul de pipă. În 2011 publică la Humanitas Singurătatea lui Adam (despre neîmplinire şi alte regrete), iar în 2014 Tratament împotriva revoltei şi Extaz. Jurnal ingrat. A tradus din literatura franceză texte semnate Céline, Sade, Philaret Chasles, Charles Nodier, Jean Genet, Baudelaire, Artaud, Casanova, Michel Onfray, Henri Michaux etc. Periculoasa blândețe a vieții, de Claudiu Soare, apare în Literatură română contemporană: Proză contemporană – harmalină, Editura frACTalia, 2016.
Andra Rotaru
Autor
Andra Rotaru este autoarea volumelor Într-un pat sub cearşaful alb, Editura Vinea, 2005; En una cama bajo la sabana blanca, Bassarai Ediciones, Spania, 2008; Ţinuturile sudului, Editura Paralela 45, 2010; Lemur, Editura Cartea Românească, 2012. Selecții din poeme au fost traduse în douăzeci de limbi. Volumul Lemur a fost adaptat de coregraful american Robert Tyree, și performanceul a fost prezentat în America și Europa. A realizat documentarul All Together împreună cu scriitorul Raj Chakrapani, prezentat în Iowa și Chicago. De asemenea, a realizat proiectul fotografic Photo-letter pairing împreună cu Jared Krauss, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitori. A beneficiat de rezidențe în Europa și America, dintre acestea cea mai recentă fiind International Writing Program, Universitatea Iowa (2014). Într-un pat, sub cearșaful alb, de Andra Rotaru, apare în colecția Reeditări, Editura frACTalia, 2015.
Octavian Perpelea
Autor
Octavian Perpelea s-a născut pe 22 iunie 1977, la București. A absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității din București, urmând mai apoi cursurile masterale ale aceleiași instituții. În momentul de față, încă mai încearcă să termine o teză despre naționalismul tânărului Cioran. A publicat poeme în Apostrof, Hyperion, Luceafărul, Steaua, Timpul, Tiuk!, Viața Românească, Vorba Vine. Cu dricul pe contrasens, de Octavian Perpelea, colecția Debut, Editura frACTalia, 2015, reprezintă debutul editorial al autorului
Răzvan Pricop
Autor
Răzvan Pricop s-a născut pe 25 iunie 1987, la Constanța. Nu a absolvit cursurile Facultății de Litere din București, dar a absolvit Institutul Național al Magistraturii, tot din București, în anul 2013. A debutat continuu, publicând versuri în revistele Luceafărul, România Literară, Tribuna, Viața Românească, Caiete Silvane, Luceafărul de dimineață și Acolada. În timp, a dezvoltat un atașament egal pentru toate generațiile poetice și reprezentanții lor. r e t r o v i z o r, de Răzvan Pricop, colecția Debut, Editura frACTalia, 2015, reprezintă debutul editorial al autorului.
Andrei Zbîrnea
Andrei Zbîrnea este absolvent al Masterului de Probațiune din cadrul Facultătii de Sociologie și Asistență Socială. Publică în 2011 volumul de poeme Rock în Praga (ed. Herg Benet), urmat de #kazim(contemporani cu primăvara arabă) la aceeași casă de editură în 2014. Poeziile sale au apărut în revistele literare: Zona Nouă, Tiuk!, Conta, Zona Literară, Tribuna, Timpul, Poesis Internațional, Familia, România literară şi Ramuri. A fost inclus și într-o serie de antologii, printre care amintim: Cele mai frumoase poeme din 2011 (Tracus Arte, 2012), Cele mai frumoase poezii ale anului (Adenium, 2014), Ziduri între vii (Zona Publishers, 2015), #Rezist!Poezia (Paralela 45, 2017). Tot în 2015 a obținut marele premiu al Festivalului Antares (Galați, Brăila, Sulina) pentru poezie. Este redactor muzical al revistei Observator Cultural și inițiator, alături de Iulia Militaru și Felix Nicolau, al serilor de performance poetic Blitz Show Revival.
bogdan lypkhan
bogdan lypkhan: născut la 13 iulie, 1975, Bistrița / studii de filosofie&arte / autor al volumului Fuck Tense, cdpl, 2010 / interese: ocultism, psihedelică, curatoriat, secte
Bogdan Tiutiu
Bogdan Tiutiu s-a născut la 7 martie 1987, în Turda. Este absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost exmatriculat din anul doi de master. În prezent, lucrează la o stație de betoane. A început o serie de proiecte muzicale: electro și experimentale. Își dorește să trăiască în satul Sub Piatră din Munții Apuseni.
Eugen Bartic-Bogdan
Eugen Bartic-Bogdan este absolvent al Facultății de Litere din Iași (2004) și al unui master în semiotică la Suceava (2006). A publicat, între altele, o serie de articole în revista Egophobia și un prim roman în anul 2011 (Testamentul unui nou-născut, editura Sedcom Libris, Iași). A înființat, în același an, Asociația Artceva și a realizat sub egida acesteia revista Artceva Magazin, precum și diverse concerte, ateliere de creație, seminarii educaționale și alte activități destinate elevilor de gimnaziu. A prezentat fragmente de roman în cadrul cenaclului internațional duVerden din Bergen (Norvegia), acolo unde trăiește împreună cu soția și cele două fiice, Astrid și Iselin, din anul 2013. Prezintă un interes deosebit faţă de istoria religiilor, literatura medievală scandinavă, folclorul european, în general, și basmul românesc, în particular.
Flavia Teoc
Flavia Teoc: Volume publicate (selectiv): Înzeire, versuri, Albatros, Bucureşti, 1997; Trestie şi plumb, interviuri, Limes, Cluj-Napoca, 2001; Braţul pierdut, versuri, Albatros, Bucureşti, 2001; Cronograf, versuri (volum antologic), Eikon, Cluj – Napoca, 2004; Kyrie Lex, proză, Cartea Românească, Bucureşti, 2009; Calendar românesc în 12 cronici şi o precuvântare, publicistică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2009; Naim Araidi, Oameni din Galilea (traducere din limba engleză), Brumar, Timişoara, 2014. Studii publicate în reviste de specialitate: Transylvanian Review (studiul „Martin Opitz – un pionier al barocului”), Dacoromania (studiul „Métaphores kenning qui désignent Jésus Christ dans la poétique des scaldes scandinaves”), Actele Congresului International de la Udine L'eredità scientifica di Eugenio Coseriu-Beyond Saussure. Eugenio Coseriu's scientific legacy (2013) (studiul „The kenning as a unit of repeated speech”).
Gorun Manolescu
Gorun Manolescu: informatician, Ph. D. şi profesor universitar (IT§C). Debut literar: 1970, Luceafărul (seria Bănulescu, promovat de Cezar Baltag). Activitatea sa publicistică a luat sfârşit în 1974 deoarece apăruseră, în mod evident, restricțiile inacceptabile după vizita lui Ceaușescu în Coreea de Nord, urmată de „Tezele” de la Mangalia. În 1968, înainte de Evenimentele din Cehoslovacia, i se aprobă și intră în repetiție la Teatrul Nottara-Atelier piesa într-un act „Evadarea nereușită” cu Ștefan Iordache în rolul principal. Piesa a fost anunțată în Săptămâna culturală a capitalei din vineri 3 ianuarie 1969, dar nu a mai fost jucată din motive de cenzură. După ’89: a realizat postări pe site-uri culturale interactive; prima formă a unor texte din această carte au întrunit, fiecare, mii de accesări pe internet. Ultima carte publicată : Dincolo de ironie şi ironism. Plecând de la discuţii virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo, Bucureşti : Paideia, 2010.
Liviu Cristescu
Liviu Cristescu: Născut, asta e cert. Cînd? Pe 13 iunie 1969. Unde? În România, din păcate; în oraşul în care Ovidiu a prins obiceiul de-a nu mai bea vinul îndoit cu apă (Constanţa). Pe la 20 de ani, era cît pe ce să devină psihiatru, din fericire însă a renunţat şi-a urmat Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti. În cursul facultăţii, nu s-a lăsat şi-a lucrat la mai multe studiouri de animaţie, ca animator, intermediarist şi stilizator. Şi tot în acea perioadă şi-a pus în cap să realizeze mai multe filme artistice şi documentare, dar n-a mai fost să fie, elanurile lui regizorale şi actoriceşti fiind fructificate astfel doar în jocurile de culise din căminul bucureştean C1 din Lacul Tei, în varii situaţii atipice. În concluzie, eroul nostru a fost atras, în permanenţă, de orice domeniu artistic sau ştiinţific, iar într-o vreme a cochetat inclusiv cu sportul (înot, ciclism, baschet), lăsînd însă de cele mai multe ori realitatea să-i decidă paşii, de la o etapă la alta a vieţii, pentru a nu regreta alegerea făcută. Realizări? Are, are, să nu-i fie de deochi. Mai ales în domeniul arhitecturii, cu toate că nu-i mulţumit şi-ar prefera să nu se afle ce-a proiectat, dar cel puţin a făcut vreo cîteva sute de familii fericite, n-a trăit chiar de pomană. În plan literar, n-a publicat decît prin reviste, frînturi oarecare din diverse romane şi volume de poezii ce-aşteaptă de mii de ani forma lor finală, sub controlul obsesional-compulsiv al exigenţei.
Olga Ștefan
Olga Ştefan: S-a născut la data de 23 octombrie 1988, în Hunedoara. În 2010, a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (secţiile: „Literatură universală şi comparată“ şi „Limba şi literatura română“), iar în 2012, programul masteral „Istoria imaginilor – Istoria ideilor“, din cadrul aceleiaşi facultăţi. Între 2011 şi 2016, a fost cercetător în cadrul grantului CNCSIS „Antiutopii: A face şi desface realitatea. Testarea lumilor posibile“. Actualmente se pregăteşte pentru susţinerea unei teze de doctorat pe tema „simulacrelor“ literare şi predă limba şi literatura română la Colegiul Național „George Coșbuc“, din Cluj-Napoca. A început să scrie poezie la vârsta de 8 ani. În copilărie a publicat câteva plachete pe care, ulterior, le-a renegat. Ca elevă, a fost premiată în cadrul mai multor concursuri literare (Prometheus, 2005, Tinere condeie, 1999-2005, LicArt, 2005, 2006). Debutul său asumat este volumul „Toate ceasurile” (editura Vinea, 2006, distins, în 2007, cu Marele Premiu „Tudor Arghezi“). Acesta a fost urmat, la un deceniu distanță, de „Saturn, zeul“ (Editura Charmides, 2016).